Apropo TV revine din vacanta duminica si are si un spot care mie unul mi se pare genial. Ia aruncati un ochi la el:

Eu sunt mereu in intarziere cand ma duc undeva in oras asa ca sunt nevoit adesea sa apelez la cate un taxi. Ei bine, in mai bine de 90% din cazuri, suma este ceva in genu: x,5 Ron sau xx,5 Ron si doar ocazional o suma fixa. Baiu’ al mare e ca niciodata, dar niciodata nu are taximetristul marunt cei 50 de bani.

Treaba mi se potriveste de minune mie, pentru ca eu incerc tot timpul  sa am bani la mine astfel incat sa ocupe un volum cat mai mic (bani mari adica) si doar cand se aduna mai mult maruntai (sau cand se termina aia mari ) ii iau si pe astia la mine.

Revenind la rest, de fiecare data cand ajung la destinatie, taximetristul incepe sa caute dupa cei 50 de bani, cauta in portofel, in buzunare, in alea interiore, in portiera masinii sau cine stie pe unde altundeva, dupa care se uita la mine asa… umil zicand “N-am deloc marunt :(!”. In functie de cat de tare ma grabesc, renunt inca de la primul pas la acel rest problematic sau de la pasul 2, pasul 3, etc. Cand renunt ii zic un “Lasa-l la tine acuma…” sinonim cu “Da-te in plm ca eu ma grabesc”, dupa care salut cum m-a invatat mama si mai injur o data in gand.

Sunt tare curios insa cum reactioneaza unii oameni care sunt mai putin diplomati ca mine si care stau acolo insistenti pana cand le dai tot banutul care e al lor. Ii pune taximetristul sa astepte pana schimba bani sau mai rau, il trimite pe client….

Mi se pare o situatie jenanta din care, ca taximetrist poti iesi atat de lejer daca te procupi sa te aprovizionezi din cand in cand cu cate un pumn de monede. Toata lumea vrea sa scape de ele si nu e deloc greu sa ajungi la un magazin/chiosc sa schimbi 5-10 ron. Ca si client insa imi e mult mai simplu: o sa port o moneda de-al naibii tot timpul cu mine de acum inainte si de-as sti ca o sa o tin in palma. Nu e vorba de suma in sine, ci de situatie. Daca se intampla ca azi sa nu avem niciunul moneda, si renunt eu … cum e “normal”, iar apoi ori de cate ori se va repeta situatia, tot clientul va fi nevoit sa renunte la cei 50 de bani. Taximetristul niciodata sau eventual… data viitoare.

Cel putin eu asa cred. Noroc ca n-am multi ca sa testez pe pielea mea si pana atunci raman cu parerea asta, ca te tampesc.

Ma uit la copiii lui Ion Dolanescu, Ionut si Dragos Dolanescu, care isi scot ochii acuma pe la televizor si prin tribunale ca nu isi pot imparti mostenirea. Mostenire care ar fi estimata la 5 milioane de euro. Dar nu-i vorba ca s-ar bate acolo ca nu si-o pot imparti egal. Se bat pentru ca unul vrea tot el si nimic celalalt. Sau ma rog… 6-7 tablouri acolo cat si-a primit deja.

Problema as vrea sa o pun altfel. Ion Dolanescu si-a creat o imagine de mare artist (cu bune si rele, ca n-a fost nici el perfect) si mostenirea cea mai mare pe care a lasat-o e preluata in primul rand de Ionut, care pe baza numelui tatalui sau este azi probabil interpret de muzica populara bine vazut. Ei bine, orbiti pe rand de mirajul banilor (unul din ei oarecum pe buna dreptate, celalalt pe rea-dreptate), efectiv terfelesc imaginea tatalui lor acuma, scot in evidenta lucrurile murdare din familie si arunca cu vorbe urate in unii si altii. E absurd sa ai atat de mult si sa joci atat de murdar pentru a avea si mai mult (ce li s-ar cuveni altora). Banii oricum raman in familie, ca nu merg la un strain…

Daca banii astia multi si “gratis” n-ar tampi, atunci Ionut ar fi acceptat sa lase partea lu’ frate-su’ si numai manat de ideea de a nu ponegri numele tatalui lor acum dupa moartea lui. Daca banii multi si nemunciti n-ar tampi (ca banii mosteniti nu sunt munciti de obicei), atunci Oana Zavoranu nu s-ar injura cu masa pe la televiziuni.

Parerea mea…

Oare ce motiv au politicienii sa se duca la deschiderea noului an scolar si sa tina discursuri plictisitoare tinerilor elevi?Elevi care cel mai probabil habar n-au ce e politica si nici nu le pasa. Eventual stiu ca Basescu e mare sef peste tot ce misca in tara asta, si mai stiu ca daca tati e cumva bugetar, n-are bani de jucarii din cauza lui Boc.

Copiii nu pot vota aproape niciunul (e cam gata scoala cand poti vota prima data), asa ca e absolut logic ca prezenta si mai ales discursul are o cu totul alta tinta. Daca nu parintii copiilor prezenti, atunci claca de reporteri e tinta. Discursurile sunt plictisitoare pentru elevi, pentru ca… sa fim seriosi: Cu ce poti capta atentia unor copii de toate varstele intr-un discurs ce se lungeste mai mult de 2-3 propozitii? Daca mai adaugam si ca copiii de acolo sunt in primul rand ‘atenti’ sa vorbeasca intre ei, pentru ca poate nu s-au mai vazut de 3 luni. Si nu in ultimul rand, daca mai adaugam ca discursurile sunt de tip politicianist sau extrem de proaste/deplasate.

E o zi a copiilor. Cred ca toata lumea e de acord. As vrea sa vad cine poate sa imi zica un lucru util pentru copilul de 1-12 pe care il aduce un discurs din asta sau prezenta unui politician. Eu nu reusesc sa gasesc nimic.

App. de asta, mi-am amintit de cand eram eu tanc. (more…)

Cand am auzit ca candideaza omul asta la presedentie mi s-a parut o gluma buna. Cand si-a luat-o consilier pe Monica Columbeanu si s-a certat pe la televizor pentru ea am ras la propriu.

Totusi, mai inainte cand am auzit ultima isprava, in care l-a angajat pe manelistul Adrian Copilul Minune ca sa-i faca o manea drept imn electoral, era sa ma inec. Cica i-a mai dat si 100000 Euro pentru ea (sper sa fi auzit eu prost aici).

Si sa nu fiu inteles gresit, nu e o problema cu maneaua aici. Sa fiu eu chiar si un interpret de manele si tot m-as astepta ca un viitor presedinte sa aiba un nivel de cultura mai inalt decat Adrian Copilu Minune sau de ce nu…mai larga decat decolteul Monicai. As vrea in primul rand un presedinte cu un pic de stil, detasat de maneaua sau de alte lucruri specifice unor oameni mediocri gen “Nati Meir e cel mai tare – fara numar fara numar fara numar”.

Am o curiozitate mare: daca va iesi cumva Nati Meir, pe cine il va propune prim-ministrul sau pentru functia de Ministru al Culturii. De fapt, nici n-as vrea sa ma gandesc.