Eu am fost unul dintre cei care s-au bucurat pentru ca PRO TV a pierdut drepturile de televiziare pentru Liga Campionilor in favoarea celor de la TVR. Acolo nu imi placeau comentatorii, care ridicau totul la superlativ (la ei pana si erorile erau magnifice) si mai ales nu imi placea faptul ca tineau cu dintii de rezultatele celorlalte partide ca sa tina telespectatorii televizor pana noaptea tarziu cand se dadeau rezumatele.

M-au surprins insa cei de la TVR cand am vazut ca fac aceiasi prostie. Nu dau scorurile de pe celelate stadioane, dar au grija sa anunte “Ce de goluri in meciul cutare”, “Meci spectaculos”, etc. Dupa care nu uita sa ne aminteasca ca putem totusi sa aflam scorurile exacte daca stam pana pe la 12-1 treji.
(more…)

Cu totii ne-am uluit cand am aflat ca Nati Meir si-a comandat imn electoral de la Adrian Copilul Minune pentru suma de 100000 de euro. Aflam insa azi ca Nati Meir l-a cam intepat pe Minunat, oferindu-i bani falsi.

Pana una alta, a primit mandat de retinere pentru 24 de ore si la cum arata situatia (cititi pe EVZ ce alte prostii a mai facut), se pare ca va cam infunda puscaria. Noroc ca s-a retras din cursa pentru prezidentiale, ca altfel cine stie cine se mai trezea sa zica ca si pe asta l-a bagat Base la mititica.

Revenind insa, omul asta a candidat la presedentie sau avea de gand sa candideze. Ma gandesc ca daca candida, si mai ales, daca continua sa arunce in stanga si in dreapta cu zeci de mii de euro falsi, omul asta avea o sansa sa devina presedintele Romaniei. E drept, o sansa ce tinde spre zero in realitate, dar daca facem abstractie de faptul ca-i Blaga la interne si daca facem abstractie de serviciile secrete si ne imaginam o democratie perfecta si corecta, noi aveam un risc sa ne alegem cu un presedinte hot, evazionist, debil mintal chiar, etc.
(more…)

Din blog in blog, am dat peste un videoclip la Luci, despre noua melodie a celor de la Parazitii. O auzisem si la TV, dar nu stiam de unde sa o iau. Ei bine (more…)

Imi lansez o provocare mie. In urmatoarele 30 de zile vreau sa scriu cate un post pe zi. Fac asta pentru ca mi se pare ca scriu cam rar in ultima vreme. De fapt mi se pare ca am scris dintotdeauna rar si incerc sa vad daca pot schimba asta.

Prin provocarea asta nu inseamna ca o sa scriu doar de dragul de a scris. Daca n-am ce scrie, nu scriu si cu asta basta. Acceptam asa barbateste ideea ca nu sunt in stare sa scriu zilnic cate un post. Nici intr-un caz nu o sa iau stiri sau “can-can”-uri si am sa le pun aici doar de dragul de a avea un post in ziua respectiva. Nu cred ca am facut niciodata asta, decat daca am pus langa si parerea mea, sau daca am relatat lucrurile din perspectiva mea.

Totusi, imi iau o marja de eroare si imi permit sa fiu mai indulgent cu mine si sa ma iert daca nu scriu sambata sau duminica viitoare. Nu de alta dar voi fi plecat la o nunta si sunt sanse aprope sigure sa uit de blog. Am totusi la indemana varianta sa imi programez posturile sa se publice singure, dar ma simt ca si cum as trisa

Vedem in 18 Noiembrie daca pot realiza ce mi-am propus.

Asa sunt eu de mai bine de o saptamana: fara telefon mobil.

Pe al meu l-am scapat o data jos si s-a rupt in 2 (cred ca l-am mai scapat de un milion de ori si acum o fi zis ca isi mai si baga ceva in ea de viata si s-a rupt) si de atunci asa s-au potrivit lucrurile ca: ori am vrut sa ma duc sa iau altul si a intervenit altceva, ori puteam sa ma duc dar am lasat pe maine. Un principiu de-al meu zice ca: ce pot face azi, sa las pe maine ca poate. Nu de alta dar maine s-ar putea sa nu mai fie nevoie. Nu prea cred ca e cazul si acum (nu cred ca imi pica nici un telefon din cer), asa ca o sa ma duc sa imi iau unul luni. Numai ca, pana atunci am zis sa pun eu articolul asta, in care sa va zic ce bine-i fara telefon.

De fapt, ar trebui sa fac o precizare: e bine fare telefon mobil propriu si personal, unde sa fii futizat cand iti e lumea mai draga.  Telefon care sa iti sune o data, de doua ori, de 10 ori intr-o zi si sa reuseasca sa iti dea toata planificarea peste cap in ziua aia. Sunt cazuri in care n-ai chef de nimeni, cazuri in care nu vrei sa fii gasit de cineva anume, sau chiar cazuri in care vrei sa dormi ! In toate aceste cazuri, telefonul parca ii facut doar sa te dea de gol si sa iti faca in ciuda. Sunt si variante in care il inchizi, il lasi acasa, dar “daca te suna cineva important” fix atunci, ce te faci? Raspunsul aici ar fi simplu: mergi in bucatarie sau in baie (adica cauti un loc fara mocheta/covor, etc. dar cu suprafata tare si il scapi pana se sparge).

Nu o sa contest utilitatea telefoanelor in viata noastra, numai ca ele sunt utile pana la un punct. Pana in punctul in care incepem sa pierdem timp la ele si sa le folosim tot mai mult. Aici nu e si cazul meu neaparat, pentru ca eu sunt unul dintre cei care nu suna decat cand are nevoie de ceva. Si spun asta chiar daca suna poate urat, dar mi se pare pierdere de timp sa sun pe cineva si sa zic: “Te-am sunat sa vad ce mai faci” si sa fac asta zilnic.

Acum si cand mergi sa te intalnesti cu cineva, intai te suni de 2-3 ori ca sa sincronizati pornirile de acasa. Pe urma unul ajunge primul si-l suna pe al doilea sa-l intrebe pe unde e. Apoi al doilea ajunge aproape la destinatie si il suna pe primul care e inca pe drum sa-i spuna cand ajunge. Etapa urmatoare e cand intarziatul a ajuns la destinatie si suna ca sa intrebe iar de locul unde se vor intalni si are loc urmatorul schimb (traditional) de replici: “Am ajuns, unde esti?” -”Aici, langa xxxx, nu ma vezi?” -”Nu, tu ma vezi pe mine?” – “Acuma cred ca te-am vazut. Ah, nu esti tu, te-am confundat…”, -”Acuma ma vezi? Ca eu te-am vazut pe tine!”,  – “Nu ma, din ce parte vii?”, si discutia se incheie doar in momentul in care cei doi isi dau mana/se pupa, dupa caz.

M-am luat cu altle in articol, dar una peste alta, e al naibii de buna cate o pauza de mobil din cand in cand. A mea se termina zilele astea din pacate .