Pornind de la experienta Ioanei Stef, in care a fost refuzata de un taximetrist pentru ca “era prea aproape” destinatia, m-am gandit (ca un student model la drept ce sunt!) sa scriu un articol cu punctele cheie din Legea Taximetriei (mai exact Legea nr 38/2003, privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile aduse de Legea 265/2007 ).
In link-urile de mai sus gasiti tot ce va trebuie, insa este vorba de reglementari de toate felurile (de la autorizatiile de functionare a taxiurilor si pana la conditiile in care sa ele sa fie oferite si alte bla bla-uri care nu privesc clientii direct), insa eu o sa pun aici cele care ne intereseaza cand stam in masina.
Un aspect important ar fi faptul ca, desi o fi maxima tarlaua taximetristului (in majoritatea cazurilor este masina personala), dar acesta nu poate face ce vrea cu ea in momentul in care e “in actiune”. Ei functioneaza pe baza unor autorizatii emise de autoritati (autorizatia pentru transport in regim de taxi), ceea ce le da niste drepturi (dreptul de a efectua curse in regim de taxi de exemplu), dar si obligatii! Iar la obligatii avem: “Orice persoana are acces egal si nediscriminatoriu in angajarea serviciilor unui taxi aflat in pozitia «Liber», stationar sau in miscare. ” – Cu alte cuvinte, taximetristul nu isi poate selecta clientii pe criterii subiective (de exemplu, nu-i place cum esti imbracat, ori nu-i place cum arati sau exemplul de fata, nu-i place destinatia ta!), ci doar pe criterii obiective (de exemplu persoanele in stare de ebrietate, dar atunci din contra, o sa te ia in taxi si o sa-ti aplice “taxa de fraier“).
Din obligatiile taximetristului (articolul 52, aliniatul 3) am extras mai importante urmatoarele: (more…)
