Cam de cate ori v-am zis ca-s dinamovist?
Bine, mai nou tin asa… la modul ca daca ii bate pe Steaua tot tremur de bucurie, iar cand pierd (tot cu Steaua evident) m-as cam ascunde asa pentru 1-2 zile pana mai uita prietenii mei stelisti. Faza tare e ca prietenii mei stelisti au cam uitat cum e sa faca ei misto de mine, ca de-o leac de vreme tot noi le-o dam lor
In rest, victoriile lor ma bucura la fel de tare incat, daca cumva Steaua poate pierde in etapa aia, pot face eu misto de aceeasi prieteni de care va ziceam mai sus. Daca nu… nu.
Cat despre infrangeri… daca cumva vad meciul, imi trezesc o stare de genul: “Iar ma? Iar au putut pierde incredibil?” (ca saptamana trecuta cu Clujul de exemplu). Si ma tineeee faza asta de suparare maxima atat de mult pana schimb canalu’ dupa ce se termina meciul…
Bine, daca ar fi s-o zic pe aia dreapta, eu cred ca tin cu Dinamo doar din orgoliul meu masculin. Singurul lucru care conteaza sunt reactiile si disputele de dupa si nu neaparat scorul in sine. El influenteaza ce-i drept, dar poti iesi din rahat si cand pierde echipa, ca mai aduci aminte din trecut (daca esti desptet, asa ca mine, evident). Si oricum… dupa atatia ani in care cine stie cu cati m-am si batut pentru ca n-au tinut cu Dinamo ca asa am vrut eu, acum sa dau inapoi? Ar insemna ca i-am si batut degeaba… Adica toate argumentele si disputele mele sa le las pe apa sambetei? Nu frateeee…. Eu tin cu Dinamo
! Si ca sa va demonstrez, mi-am facut si o poza. Uite-o mai jos:
